Douăzecişidoişpe

In paşi de dictando, Oracolul le împletea şi despletea cararile. Şi ei îl ascultau. Şi le rătăceau rând pe rând, până ce (tot) ei le cunoşteau (pe toate) ca pe inelele palmelor sau pomilor. Sau ca pe cercurile lor.

Viaţă după viaţă, profeţie după vis.

Uneori, Oracolul le cobora in gradini sau în rădăcini, sub forme de seve savuroaaaase. Şi le şoptea cărări nebănuite, de cutreierat ascunzişurile cerurilor văzute şi nevăzute, umblate şi neumblate. Ei puneau minţile să sară din loc în loc, în aşteptare. Pe vârfuri. Sus, sus, mai sus.

Tot ce pogora îndată se şi-ntrupa, la viteza roţii.
Capricii de pendul, oracole de fum.